În primii ani după aderarea la Uniunea Europeană, ne consolam cu gândul că nu eram codaşii Europei, pentru că ultimul loc, în mai toate clasamentele, îi revenea Bulgariei. Între timp, vecinii de la Sud au făcut progrese, iar România a regresat. Concurenţa „veşnică” în unele domenii pare să se apropie de sfârşit. Pentru că vecinii noştri sunt cu mult înaintea noastră. Cum au reuşit să ne depăşească şi ce se mai poate face pentru recuperarea terenului pierdut?

Aproape 40% dintre români sunt expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială. Este rezultatul celui mai recent studiu Eurostat. Acelaşi procentaj îl au letonii, iar mai rău decât noi stau doar bulgarii, unde procentul săracilor ajunge la 49%. Tot un studiu Eurostat arată că românii sunt printre cel mai prost plătiţi europeni. Doar bulgarii ne sunt inferiori la valoarea salariului minim pe economie. Şi la competitivitate, chiar dacă suntem în picaj, stăm ceva mai bine decât vecinii noştri. Probabil că nu sunt singurele zone în care ne putem lăuda că suntem cu o treaptă deasupra veşnicului nostru concurent, Bulgaria. Diferenţa este că în timp ce noi continuăm să cădem sau, în cel mai bun caz, să rămânem pe loc, vecinii noştri fac progrese în câteva domenii cu care noi ne luptăm de ani buni: turism, fiscalitate, infrastructură, atragerea de bani europeni. Până şi investitorii străini par să prefere mai mult ţara vecină. Bulgaria – cu o populaţie de 7,3 milioane de locuitori, de aproape trei ori mai mică decât a României, cu un PIB de 54 de miliarde de dolari, de peste trei ori mai redus, şi o suprafaţă de 110.000 de kilometri pătraţi, de peste două ori mai restrânsă – pare să fi găsit reţeta succesului. Cel puţin în aceste domenii cheie.

TURISMUL SALVATOR
Unul din câmpurile de bătălie unde Bulgaria a invins indiscutabil România este cel al turismului. Deşi este o ţară de două ori mai mică şi fără la fel de multe obiective turistice, Bulgaria reuşeşte să atragă mai mulţi vizitatori străini decât România. Evoluţia pozitivă a acestui sector în ţara vecină a stârnit şi interesul unor companii de la noi. „Dorim să dezvoltăm divizia HoReCa în Bulgaria şi ne aşteptăm să meargă la fel ca piaţa din România”, spune Daniel Mocanu, acţionar majoritar al firmei DAAS, care furnizează, printre altele, produse pentru industria HoReCa (hoteluri, restaurante, catering).
Compania românească, cu afaceri de peste 23 de milioane de euro în 2012, păşeşte pe urmele altor firme care au luat în vizor ţara vecină, precum Siveco, Arabesque şi Rompetrol. „Mergem în Bulgaria pentru că urmărim anumiţi clienţi care se extind şi pe această piaţă”, adaugă Mocanu. Pe lângă clienţii actuali, pe care îi urmează la sud de Dunăre, furnizorul român speră să câştige contracte şi cu firme din Bulgaria.

Magnetul lor
Motivul pentru care ţara vecină a devenit interesantă pentru furnizorii români din HoReCa este lesne de înţeles. În timp ce în hotelurile şi pensiunile din România se cazau anul trecut 1,6 milioane de turişti străini, în Bulgaria ajungeau de două ori mai mulţi. Cheia succesului: colaborarea cu touroperatorii străini, în special cei germani, spune consultantul în turism Traian Bădulescu. „Înainte de Revoluţie, aveam mai mulţi turişti străini decât bulgarii. După aceea, noi nu am mai ţinut legătura cu touroperatorii germani, spre deosebire de bulgari, care au fost ajutaţi cu credite şi consultanţă”, explică Bădulescu de ce pe litoralul românesc mai vin până la 10.000 de turişti străini, iar pe cel bulgăresc sunt peste un milion. În schimbul beneficiilor acordate, touroperatorii străini le-au cerut bulgarilor tarife mai mici pentru turişti. Aşa se explică TVA-ul de doar 10% la mâncare pentru turiştii care vin prin agenţii în Bulgaria.

Facilităţile fiscale acordate în ţara vecină au făcut ca şi costurile hotelierilor bulgari să fie mai reduse decât ale celor din România, unde, deşi TVA-ul pentru cazare este de 9%, cel pentru mâncare este de 24%, arată Bădulescu.

Noi am putea rămâne cu domeniile de nişă
Faptul că bulgarii ne-au întrecut la turismul de litoral şi montan nu mai este o surpriză pentru nimeni. Şi Organizaţia Mondială a Turismului a evidenţiat în unele studii că nu suntem competitivi pe aceste segmente. În schimb, putem să exploatăm pe termen scurt nişe precum turismul balnear, rural şi de evenimente, este de părere Bădulescu.
Pe termen lung, el consideră că ar trebui să reinventăm turismul pe litoral, astfel încât să ne diferenţiem de vecini, şi să dezvoltăm turismul montan prin stimularea investiţiilor în deschiderea de hoteluri şi magazine în zone unde s-au construit pârtii de schi. Şi finalizarea autostrăzii care leagă România de Vestul Europei va aduce mai mulţi turişti străini. Dar pentru a recupera decalajul faţă de Bulgaria, turismul va trebui să devină prioritate naţională şi să se acorde facilităţi fiscale pentru companiile din domeniu, mai spune Bădulescu. Doar aşa, consideră el, România poate valorifica potenţialul de două ori mai mare decât al Bulgariei. „Avem mult mai multe atracţii: Transilvania, Bucovina, cetăţile săseşti, Delta Dunării”, spune cu regret consultantul în turism, la gândul că din România pleacă mai mulţi turişti decât vin.

FISCUL BULGĂRESC, MULT MAI EFICIENT
Turismul nu este singurul capitol la care România stă mai prost decât Bulgaria. Dacă este să ne raportăm strict la afaceri, cifrele arată negru pe alb că ţara vecină este ceva mai atractivă pentru investitorii străini.
Deşi România are de două ori mai multe unităţi de cazare decât Bulgaria, numărul de paturi este similar, ceea ce arată că la vecini s-au construit hoteluri cu zeci sau sute de camere, în timp ce la noi s-au ridicat pensiuni cu câteva camere.

NUMĂR DE PATURI ÎN HOTELURI ŞI ALTE SPAŢII DE CAZARE (MII) 2001 2011
România 199 249
Bulgaria 117 242
NUMĂR DE HOTELURI ŞI ALTE UNITĂŢI DE CAZARE 2001 2011
România 2681 4612
Bulgaria 679 1862
Sursa: Eurostat

Ai spune că poate în România autorităţile sunt ceva mai vigilente şi de aceea este preferată Bulgaria. Dar nu este deloc aşa. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, autorităţile fiscale din ţara vecină sunt mult mai eficiente în colectarea taxelor şi impozitelor. Ca o exemplificare a colectării slabe a taxelor, România a colectat 8,4% din PIB venituri din TVA în anul 2011, la fel ca Estonia, în condiţiile în care cota legală de TVA în România este mai mare decât cea a Estoniei (24% faţă de 20%). În plus, Bulgaria, cu o structură a economiei relativ similară cu cea a României şi o cotă legală de TVA inferioară (20%), a colectat chiar mai mult din taxa pe valoarea adaugată în 2011, 8,6% din PIB. Şi în acest caz, cheia succesului bulgăresc stă în apelarea la specialiştii străini. „Bulgarii au adus experţi din Marea Britanie şi Germania pentru reducerea evaziunii şi a corupţiei, dar şi pentru transfer de know-how”, explică expertul în fiscalitate Gabriel Biriş. Potrivit acestuia, bulgarii au ajuns să fie mai eficienţi în colectarea taxelor şi datorită informatizării sistemului fiscal. „Toate casele de marcat sunt legate la serverul ANAF-ului bulgăresc şi raportează în timp real vânzările. Angajaţii autorităţii fiscale vecine fac analize şi acolo unde există suspiciuni trimit controale”, adaugă Biriş. De asemenea, gradul de colectare a taxelor este mai mare la sud de Dunăre şi pentru că nivelul taxelor şi impozitelor este rezonabil. „Cota unică de impozitare este de 10%, faţă de 16% în România, impozitul pe dividende este de doar 5%, iar contribuţiile sociale sunt de până la 30% şi plafonate la salariul de 2.000 de leva (1.000 de euro). Indiferent cât câştigi peste acest nivel, contribuţia maximă pe care o plăteşti este de 300 de euro”, mai spune expertul român în fiscalitate. Una peste alta, şi la acest capitol părem cu mult în urmă. De altfel, chiar dacă au fost lideri în UE, bulgarii par să fi găsit reţeta reducerii evaziunii fiscale.

Potrivit unor statistici realizate la nivelul Uniunii Europene, cea mai mare evaziune fiscală din rândul ţărilor membre se întâlneşte în Italia (51%), urmată de România (42%) şi Bulgaria (38%).

INFRASTRUCTURA, DIN RĂU ÎN BINE
Dornici să se dezvolte, bulgarii au adus experţi străini şi pentru gestionarea unui alt domeniu în afară de turism şi colectare taxe, precum infrastructura. „Premierul Bulgariei a apelat la cancelarul german Angela Merkel pentru a-i aduce un neamţ care să conducă CNADNR-ul lor”, explică Biriş cum au ajuns vecinii de la Sud să ne întreacă şi la capitolul infrastructură. Deşi România a cheltuit cei mai mulţi bani cu investiţiile publice, respectiv 14,07% din PIB în perioada 2001-2011, calitatea infrastructurii este de departe cea mai slabă din  Europa . Acest exemplu arată în mod clar că banii au fost cheltuiţi ineficient. Spre comparaţie, Bulgaria, cu mult mai puţine resurse bugetare alocate pentru investiţii, respectiv 10,5% din PIB, a obţinut efecte mai bune în termeni de calitate a infrastructurii, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.
De asemenea, în timp ce bulgarii, cu un teritoriu de peste două ori mai mic decât al României, au peste 570 de kilometri de autostradă, noi avem doar 525.

MAI BUNI LA ABSORBŢIE
Ne-au luat-o înainte şi la absorbţia fondurilor europene. De altfel, România se află pe ultimul loc în clasamentul statelor membre ale UE, mult după Bulgaria, penultima ţară clasată după gradul de absorbţie. La capitolul fonduri europene, Bulgaria ne-a depășit încă de la finalul anului 2010. Atunci, gradul de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune era în Bulgaria de 10,2%, în timp ce în România acesta se ridica la 8,6%, cel mai mic nivel dintre statele comunitare. De atunci, lucrurile nu au avansat prea mult la noi, care aveam la finele lunii decembrie 2012 o rată de absorbţie a fondurilor structurale de 11,47%. Prin comparaţie, la sud de Dunăre rata era de peste 20%. Fondurile UE raportate la numărul de locuitori absorbite de România sunt, de asemenea, cele mai mici din UE, 155 euro/cap de locuitor faţă de 1.190 euro în Estonia sau 209 euro în Bulgaria, se mai arată în raportul Consiliului Fiscal. Gabriel Biriş apreciază că gradul de absorbţie mai mare din ţara vecină se corelează cu diminuarea corupţiei.

MAI ATRĂGĂTORI PENTRU INVESTITORI
Un alt front pe care România pierde în faţa Bulgariei este cel a investiţiilor străine directe. Ce îi recomandă pe vecini în faţa investitorilor: seriozitatea cu care tratează problemele şi faptul că ţara lor este singura din UE care a beneficiat de o îmbunătăţire a ratingului în ultimii doi ani, apreciază Gabriel Biriş. Aşa se explică de ce ţara de la Sud atrăgea de trei ori mai multe investiţii din partea străinilor în primul semestru din 2012 faţă de aceeaşi perioadă din 2011, în timp ce România raporta o scădere de 30% a nivelului acestora. Faptul că Bulgaria este mai atractivă decât România rezultă şi din strategiile de business ale unor mari jucători internaţionali, care au preferat să-şi transfere operaţiunile de producţie din ţara noastră la sud de Dunăre.
În urmă cu patru ani, Kraft Foods a relocat peste graniţă activitatea fabricii de ciocolată de la Braşov, unde erau produse mărcile Poiana şi Africana. Şi elveţienii de la Nestle au transferat producţia de îngheţată de la Bucureşti în Bulgaria. Tot la sud de Dunăre au ales să investească masiv şi chinezii, în special în industria auto. După ce la începutul anului trecut a intrat în faza de producție prima uzină chinezească ce asamblează autoturisme în Bulgaria, anul acesta ar putea fi inaugurată o nouă investiţie a asiaticilor, de 135 de milioane de euro, ce vizează asamblarea de autobuze electrice.

De asemenea, în Bulgaria ar putea fi deschisă prima fabrică Apple din UE. Gigantul chinez Foxconn, furnizor al Apple, studiază posibilitatea de a deschide o fabrică în oraşul Turtucaia. În timp ce la vecini se anunţă noi investiţii, la noi nu prea sunt semne de revenire, după cum apreciază chiar Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României. „Investiţiile vor rămâne în continuare marea problemă a creşterii economice, în condiţiile scăderii apetitului străinilor, a unei burse limitate şi a unei  structuri economice în care stimularea consumului duce doar la majorarea importurilor”, declara anul trecut guvernatorul băncii centrale.

Bâlbâielile de pe scena politică din ultimii ani, eficienţa scăzută în colectarea şi administrarea banilor, corupţia la cote ridicate şi măsuri prea puţine pentru stimularea investiţiilor au făcut ca România să fie depăşită de Bulgaria şi să ajungă codaşa Europei la multe capitole. Printre puţinele avantaje pe care le mai avem faţă de vecini este nivelul salarial mai mare, pe care l-am putea pierde însă în curând. Atunci, nu ne va mai rămâne decât mândria că suntem o piaţă mai mare.

UNDE STĂM MAI BINE DECÂT BULGARII
Salariul mediu brut anual (euro) 2009 2010
România 5.450 5.891
Bulgaria 4.085 4.396
Consumul individual per capita în 2011 (euro)
România 4.200
Bulgaria 3.400
PIB/cap de locuitor 2011 2012*
România 6.132 6.900
Bulgaria 6.094 5.938
Sursa: Eurostat *estimări analiști bancari
Preţurile cresc mai mult în România decât în Bulgaria
Rata anuală a inflaţiei (%) 2005 2006 2007 2008 2009 2010
România 9,1 6,6 4,9 7,9 5,6 6,1
Bulgaria 6,0 7,4 7,6 12,0 2,5 3,0
Sursa: Eurostat

În timp ce volumul investiţiilor străine directe creşte în Bulgaria, scade în România
Investiţii străine directe (milioane de euro) Evoluţie
România 621 -30%
Bulgaria 221 +250%

Preţurile cresc mai mult în România decât în Bulgaria
Rata anuală a inflaţiei (%) 2005 2006 2007 2008 2009 2010
România 9,1 6,6 4,9 7,9 5,6 6,1
Bulgaria 6,0 7,4 7,6 12,0 2,5 3,0
Sursa: Eurostat
De la începutul crizei, Bulgaria a stat numai un an în recesiune, fenomen care s-a prelungit în România pe parcursul a doi ani.

Evoluţia Produsului
Intern Brut (PIB), (%)
România Bulgaria
2008 7,1 6,2
2009 -7,1 -5,5
2010 -1,2 0,2
2011 2,5 1,7
2012* 0,5 0,5
2013* 3,1 3
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, estimări guvernamentale şi ale Ernst&Young.

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul 2012 de 7,9 milioane, în creştere cu 4,3% faţă de anul 2011. Dintre statele Uniunii Europene, cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (33,1%), Bulgaria (20,2%), Germania (9,4%), Italia (7,3%) şi Polonia (6,4%).
8,7 milioane de vizitatori străini au păşit anul trecut pe pământ bulgăresc, dintre care cei mai mulţi, respectiv 1,5 milioane, au fost români, potrivit datelor Institutului de Statistică din Bulgaria. Ţara vecină a mai fost vizitată în număr mare şi de greci (1,12 milioane), turci (860.000) şi nemţi (837.000).