Interne

COMOARA ASCUNSA

COMOARA ASCUNSA

O comoară aproape neştiută sta ascunsa de ruinele unei vechi cetăţi, la Schitul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Berca. Este o veche şi valoroasă pictură bisericească din secolul 17, descoperită parcă printr-o minune. Odată cu lucrările de renovare ale vechiului lăcaş de cult s-a ajuns la pictură originală, realizată de legendarul meşter brâncovenesc Pârvu Mutu. Tabloul îl înfăţişează pe marele pictor şi pe soţia acestuia și datează din 1694.
Schitul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril a fost pe vremuri una dintre cele mai bogate şi cunoscute biserici din Ţara Românească. Aşezată strategic pe un deal de la intrarea în Berca, peste valea râului Buzău, biserica a fost martorul mut a secole de istorie, până când a fost bombardata de nemţi la retragerea din 1945. Este o ctitorie de secol 17 a boierilor Cândeşti, uimitoare prin valorile artistice dar din zidurile căreia au rămas numai ruinele.
Maica stareţă Casiana a venit aici de la Mănăstirea Răteşti  cu misiunea de a se ocupa de restaurarea vechiului lăcaş de cult. La puţină vreme după începerea lucrărilor de renovare s-a făcut o descoperire epocală. Decaparea pereţilor a scos la iveală pictura originală, a lui Pârvu Mutu, datând din 1694. Este vorba despre un tablou pictat pe portalul uşii către naos chiar de legendarul mester zugrav care îl înfățișează pe el și pe soția sa, jupaneasa Tudora.
Schitul de pe deal ascunde şi alte comori ale artei bisericeşti, cele mai multe din vremea domnitorilor Cantacuzini. Din păcate, banii obţinuţi pentru restaurare s-au dovedit insuficienţi iar de câţiva ani nu s-au mai alocat alte fonduri. Biserica este acum un şantier cu schele părăsite, dar a rămas la fel de primitoare cu aceia care îi trec pragul.  Monument istoric recunoscut, mănăstirea din Berca era în vechime una dintre cele mai prospere monahii. Acum biserica de pe deal supravieţuieşte prin râvna a numai două călugăriţe, ce nu şi-au pierdut nădejdea în lucrarea Domnului. Zugrav și pictor de icoane, Pârvu Mutu este un reprezentant de seamă al stilului brâncovenesc fiind etichetat drept un „Michelangelo” al României. Adevărat creator de școală în epoca lui Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, el s-a impus prin desenul remarcabil, coloritul variat și realismul compoziției. Parvu Mutu şi-a lăsat autoportretele în numeroase biserici, de la Berca, Bordeşti şi Râmnicu-Sărat la Filipeştii de Pădure (numită şi „Voroneţul Munteniei”, pentru galeria celor 55 de portrete ale familiei Cantacuzino) şi Bucureşti. Intrând la bisericile din Colţea, la Sfântu Gheorghe-Nou, la Fundenii Doamnei sau la Sinaia ne întâlnim cu Pârvu Mutu şi cu sfinţii pictaţi de el.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Most Popular

To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co