Criza a salvat Marea Neagră! – VIDEO
Stagnarea industriei şi a agriculturii au favorizat refacerea mediului marin. Vă spuneam că zilele trecute a fost sărbatorita Marea Neagră. Nu a fost ziua de naştere a Mării Negre, ci ziua în care toate cele şase ţări riverane, Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina, s-au decis să o salveze şi au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre împotriva poluării. La 15 ani de la acest moment istoric, Marea Neagră o duce într-adevăr mult mai bine. Biologii consideră chiar că a renăscut şi ne anunţă că avem o mare curată.
Perioada de criză economică în care consumul şi, automat, producţia industrială şi agricolă au fost mult mai mici a reprezentat a dus la îmbunătăţirea calităţii apei Dunării şi a Mării Negre. „Între anii 1990 şi 1995 a fost o stagnare a industriei şi agriculturii ceea ce a dus la refa-cerea ecosistemului şi, deşi sună ciudat, criza economică recentă este o binefacere pentru mediul Mării Negre. Este un respiro binevenit.
„Monitorizarea periodică a arătat o îmbunătăţire semnificativă a calităţii apei de îmbăiere. Acest lucru se datorează realizării staţiilor de epurare dinConstanţa, Mangalia şi acum din Eforie. De asemenea, s-au identificat şi s-au redus sursele de poluare şi cantităţile de nutrienţi proveniţi din apele Dunării. Este clar că mai sunt încă multe de făcut, dar oricum este mai bine”, explică purtătorul de cuvânt al ABADL Constanţa, Cătălin Anton.
Potrivit biologilor, acum suntem în a doua etapă de refacere a ecosistemului în care se dezvoltă algele cu ciclu de viaţă de un an. În mod paradoxal, deşi prezenţa lor pe plajă este neplăcută, ele sunt un semn pozitiv al creşterii calităţii apei. Cea de-a treia etapă, care ar putea începe în doi-trei ani, este reinstalarea pe cale naturală a algelor perene. Astfel, ele vor rămâne acolo unde se dezvoltă nu vor mai venit la ţărm.
Un semn de revenire este şi apariţia unor specii noi de pesti, după 15 ani în care dispăruseră. Fauna a început să îşi revină din 2004 – 2005. În scufundările specialistilor au fost observate specii noi de peşti despre care se stia doar din cărţi şi din poveşti că ar fi existat în Marea Neagră.
În ce priveşte delfinii însă, mai sunt multe de făcut. Ei sunt principalii indicatori ai stării de sănătate a mediului marin. „Practic, în ei se acumulează ceilalţi poluanţi remanenţi. De exemplu, utilizarea pesticidului DDT în agricultură a fost interzisă de mai bine de 20 de ani, însă în ţesutul adipos al delfinilor el este încă prezent, chiar dacă în cantităţi mai mici decât în urmă cu patru-cinci ani”, spun biologii.
Din păcate, cele mai mari ameninţări pentru cetaceele din Marea Neagră sunt pescuitul ilegal şi plasele de pescuit abandonate.
