Străinii ne învaţă cum să exploatăm turistic Dunărea
Cursul mijlociu şi inferior al Dunării, până acum în mare parte necunoscut în vestul şi nordul Europei, adăposteşte un mare potenţial turistic şi economic, notează cotidianul austriac Der Standard, în ediţia de marţi, care vine şi cu câteva sugestii despre cum ar putea fi explotată turistic Dunărea.
„Începând din Croaţia, Dunărea oferă în aval tot ceea ce putem doar să ne imaginăm: rezervaţii naturale cu specii rare de animale, aproape pe cale de dispariţie – din cele 17 rezervaţii de pe Dunăre, trei se află în Germania şi Austria, două în Ungaria, iar restul în Croaţia, Serbia, România şi Bulgaria”, notează publicaţia preluată de Agerpres.
Zona Porţile de Fier poate fi considerată cea mai frumoasă parte a Dunării, dar din păcate este extrem de slab exploatată turistic.
„Dunărea curge aici de-al lungul unor zone încărcate de moştenire cultural-istorică din vremea romanilor şi epoca medievală; la graniţa sârbă-română se află cea mai frumoasă porţiune a Dunării, Porţile de Fier. Din păcate, aproape nimeni nu se aventurează în aceste sectoare ale fluviului.”, mai scrie Der Standard.
Cine răsfoieşte cataloagele turistice ale tur-operatorilor ar putea crede că Dunărea se opreşte la Budapesta. „În fiecare an, 250.000 de turişti vin cu navele de croazieră spre Viena ori Budapesta şi numai 50.000 spre Belgrad, iar în aval şi mai puţini”, explică Gordana Plamenac, directorul organizaţiei de turism sârbe.
Pe cursul mijlociu şi inferior al Dunării, în cele şase state riverane – Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina – există un mare potenţial economic, neexploatat până acum. Chiar dacă România şi Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene, în zonele dunărene situaţia nu s-a îmbunătăţit.
Cum s-ar putea face turism pe Dunăre
La Golubac, situat la 130 km de Belgrad, Dunărea are 6,5 km în lăţime, suflă în permanenţă un vânt plăcut, ideal pentru navigaţia cu pânze. În apropiere se află parcul natural Djerdap. Cu toate aceste avantaje naturale, în Golubac există un singur hotel, sordid, şi nicio posibilitate de cazare la particulari. Similar stau lucrurile în majoritatea localităţilor pe cei 1.600 km ai cursului Dunării Mijlocii şi de Jos, până la Marea Neagră.
Această situaţie ar trebui să se schimbe prin Strategia UE pentru regiunea Dunării. În Golubac, spre exemplu, vor fi investite circa 6 milioane de euro, o bună parte din fonduri comunitare. Şi nu doar la Golubac. Pentru a promova dezvoltarea economică a statelor de pe cursul mijlociu şi inferior a fost înfiinţat, cu sprijinul Societăţii germane pentru Cooperare Internaţională (GIZ), Centrul de competenţă al Dunării (DCC), cu sediul la Belgrad. DCC este o organizaţie transfrontalieră, care reuneşte şase state.
Ideea Centrului este atât de simplă, încât e de mirare că nu a apărut mai devreme: membrii DCC (oraşe, companii, asociaţii de turism, ONG-uri) îşi propun să participe la Strategie cu organisme administrative comune, o strategie comună de dezvoltare şi proiecte comune. Se speră că, prin proiecte transfrontaliere, vor creşte şansele de accesare a fondurilor europene în vederea extinderii infrastructurii necesare pentru o ofertă turistică competitivă şi, implicit, pentru îmbunătăţirea situaţiei economice.
La conferinţa plutitoare de pe Dunăre, care a avut loc recent sub mottoul ‘O nouă viziune a cooperării turistice’, cu sprjinul logistic şi financiar al DCC, patru state – România, Bulgaria, Croaţia şi Serbia – au semnat o declaraţie de cooperare la Dunăre.
Aceasta este o politică a paşilor mărunţi. În orăşelul Donji Milanovac, datorită traseului cicloturistic prinCroaţia şiSerbia iniţiat de GIZ, există acum 150 de paturi de cazare în case particulare. Traseul cicloturistic urmează să fie prelungit spre România şi Bulgaria. Dacă înSerbia existau pe malul Dunării 20 de gropi de gunoi, acum nu a mai rămas niciuna, mai notează ziarul german.
sursa: evz.ro
