Articole

Turism culinar. Cele mai dulci obiective turistice

De la lokum-ul turcesc, prezentat în cele mai atrăgătoare combinaţii, până la îngheţata roşie sau prăjiturile cu brânză, aromate şi răcoritoare, „obiectivele turistice” dulci sunt o adevărată ispită pentru turişti, indiferent că sunt sau nu gurmanzi.

Indulgenţele culinare sunt o tentaţie în plus, în timpul vacanţelor, şi cu greu poţi face faţă ispitei de a nu testa bucătăria locală. Cele mai multe destinaţii pentru concediu au cel puţin un desert specific, pe care îl prepară foarte de bine şi care are o istorie savuroasă în spate.

Lokum în Istanbul

Ali Muhiddin Haci Bekir a fost cel mai faimos dintre toţi cofetarii Imperiului Otoman. Venit la Istanbul din oraşul de munte Kastamonu, în 1777, el şi-a deschis un magazin în centrul vechi, unde a pus la preparat delicioasele dulciuri cu aspect de bijuterii strălucitoare, cunoscute sub denumirea de lokum, de către localnici, în timp ce pentru restul lumii sunt cunoscute ca „delicii turceşti”.

Magazinul principal al lui Ali Muhiddin Haci Bekir este situat în apropierea de Spice Bazar. Există, de asemenea, magazine pe Istiklal Caddesi şi în piaţa Kadikoy. Delicioasele produse pot fi ambalate în cutii decorative, devenind, astfel, un cadou potrivit pentru cei dragi.

Cheesecake în New York

Brânza, într-o formă sau alta, a fost preparată şi consumată în Europa încă din 1400. Dar locuitorii dinNew York au adaptat ingredientul şi l-au introdus în istoria lor sub forma unei prăjituri cu brânză.

Inagurată de restarurantul Lindy, din Midtown, deschis de către Leo Lindermann în 1921, prăjitura servită acolo (din cremă de brânză, smântână, un strop de vanilie şi o crustă de fursec) a devenit rapid extrem de populară în anii `40. Restaurantul Junior’s, care s-a deschis pe Flatbush Ave în Brooklyn, în 1929, prepara propria sa versiune a tortului cremos, cu o crustă de biscuit graham.
Îngheţata în Florenţa

În timpul Renaşterii şi în secolul al 16-lea, în Florenţa, doi bucătari au făcut istorie, preparând înghetaţă: Ruggeri, un fermier care creştea pui şi care a devenit respectat în lumea gastronomiei, după ce i-a preparat Catherini Medici un sorbet, şi Bernardo Buontalenti, un arhitect bine-cunoscut, care a produs un desert îngheţat, pe bază de zabaglione (un desert făcut din gălbenuşuri, zahăr şi vin dulce) şi fructe.

Ambii sunt consideraţi părinţii fondatori ai culturii „gelato” din Italia.

Florentinii iau foarte în serios industria gelato. În oraş există o rivalitate acerbă între producători, iar turiştii sunt cei care profită din plin de concurenţă. Toţi comercianţii se străduiesc să obţină cea mai fină, cea mai cremoasă şi cea mai aromată îngheţată. Aromele se schimbă în funcţie de fructele de sezon.

Gula Melaka în Melaka

Fabricat din sago, zahăr de palmier şi lapte de cocos, acest desert tradiţional este rareori servit în afara casei localnicilor.

Denumirea de „gula melaka” se referă la zaharul de palmier, iar ineditul ingredient este atât de important în prepararea produsului, încât acesta din urmă este cunoscut, de foarte multe ori, după acest nume. Desertul se găseşte în câteva restaurante din Malaezia, în special în Melaka.

sursa: bloombiz.ro

 

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Most Popular

To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co