Ziua Mondială a Monumentelor şi Siturilor Istorice
Comitetul Naţional Român ICOMOS şi Comitetul Naţional Român ICOM, cu sprijinul Muzeului Naţional al Ţăranului Român marchează, în acest an, Ziua Mondială a Monumentelor şi Siturilor Istorice printr-un dublu eveniment public:
1. Acordarea Diplomei de Onoare a Comitetului Naţional Român ICOMOS domnului Şerban Cantacuzino, ilustră personalitate a protejării şi punerii în valoare a monumentelor istorice,
şi
2. Semnarea protocolului de constituire a Comitetului Naţional Român al Scutului Albastru, de către
Dl. Dr. Dorin DOBRINCU, Directorul general al Arhivelor Naţionale ale României, instituţie afiliată Consiliului Internaţional al Arhivelor (ICA),
Dl. Dr. Virgil Ştefan NIŢULESCU, Preşedintele Comitetului Naţional Român ICOM, din partea Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM),
Dl. Dr. Mircea REGNEALĂ, Preşedintele Asociaţiei Bibliotecarilor din România, din partea Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Bibliotecari şi Biblioteci (IFLA),
Dl. András István DEMETER, Preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, şi
Dl. Alexandru Mihai LĂZESCU, Preşedintele director general al Societăţii Române de Televiziune, din partea Consiliului de Coordonare a Asociaţiilor Arhivelor Audiovizuale (CCAAA)
ZIUA MONDIALA A MONUMENTELOR ŞI SITURILOR ISTORICE 2011: Patrimoniul şi apa
Propusă de câtre ICOMOS şi adoptată de UNESCO în 1983, ZMMSI se marchează anual pe 18 Aprilie şi are, deja, o lungă tradiţie în atragerea interesului publicului, atât asupra diversităţii patrimoniului mondial cât şi a vulnerabilităţilor sale ce reclamă eforturi conjugate de protejare şi conservare. Tema din acest an explorează legătura dintre creaţia umană şi elementul natural fundamental civilizaţiei care este apa. Atracţia pe care civilizaţia omenească a avut-o pentru apă şi fascinaţia pe care apa a exercitat-o asupra creatorilor, de la muzica, literatură şi arhitectură, nevoia de apă ca factor esenţial al oricărei aşezări, apa ca obstacol şi provocare sunt doar câteva din sursele bogăţiei patrimoniului arhitectural legat de apă.
Poduri istorice precum cel al ing. Saligny de la Cernavodă, mori tradiţionale de apă ca cele care mai există în Valea Rudăria din judeţul Caraş Severin, instalaţii şi amenajări portuare de valoare arhitecturală şi inginerească deosebită ca cele de la Constanţa ori Brăila, ori patrimoniul natural şi cultural al umanităţii din Delta Dunării sunt câteva din contribuţiile româneşti la diversitatea şi valoarea universală a patrimoniului arhitectural legat de apă.
Din păcate, mijloacele tehnice ce au permis autonomizarea şi delocalizarea producţiei industriale, dar chiar şi evoluţia transporturilor ori a comerţului din ultimul secol au generat o părăsire şi un dezinteres pentru patrimoniul generat de prezenţa sau folosirea apei. Nu este un fenomen care atacă doar această „specie” patrimonială, din păcate. De aceea, Comitetul Naţional Român ICOMOS, ca reprezentant al expertizei de specialitate în protejarea monumentelor istorice, a găsit de cuviinţă să marcheze Ziua Mondială a Monumentelor şi Siturilor Istorice şi tema sa din acest an în ziua de LUNI 18.04.2011 ora 13.00 Sala Irina Nicolau, Muzeul Naţional al Ţăranului Român prin :
1. Aducerea în conştiinţa publică românească a exemplului de o viaţă a arh. Şerban Cantacuzino, ce a devenit o personalitate proeminenta pe plan internaţional în domeniului protejării şi punerii în valoare a patrimoniului arhitectural, distins la împlinirea a 80 de ani cu prestigiosul Premiu European pentru Patrimoniu (2008), şi a cărui activitate a condus la o expunere internaţională a valorii şi problematicii patrimoniului românesc,
şi
2. Înfiinţarea Comitetului Naţional Român al Scutului Albastru, ca structură naţională a Comitetului Internaţional al Scutului Albastru, similară, în domeniul patrimoniului cultural, Crucii Roşii, ale cărei obiective sunt pregătirea specialiştilor monumentelor istorice şi a profesioniştilor din domeniul conservării şi gestiunii bunurilor de patrimoniu cultural material (obiecte de artă, arhive, biblioteci etc.) pentru protejarea patrimoniului în caz de dezastre şi conflict armat.
Scutul Albastru este simbolul stabilit prin Convenţia de la Haga din 1954, pentru Protejarea Bunurilor Culturale în Caz de Conflict Armat, la care România este parte. Comitetul Internaţional al Scutului Albastru este structura mondială a societăţii civile, care sprijină aplicarea prevederilor Convenţiei, de către statele care sunt părţi la Convenţie.
Acestei iniţiative i s-au alăturat, din primul moment Comitetul Naţional Român ICOM şi organizaţiile româneşti reprezentative ale specialiştilor din domeniile arhivelor, bibliotecilor publice şi arhivelor audiovizuale, antene ale federaţiilor internaţionale de profil.
Prin această statuare, şi în România, a organizaţiei mondiale a Scutului Albastru se face un pas necesar pentru minimizarea sau chiar prevenirea unor pierderi ireparabile de patrimoniu cultural tangibil în cazul, foarte probabil, al unor dezastre naturale ce se pot produce pe teritoriul României.
