De ce fug românii de stațiunile balneare
Din ce în ce mai puțini turiști ne vor trece pragul stațiunilor balneo-climaterice în lipsa unor investiții serioase în infrastructură și a acordării unor facilități fiscale investitorilor în acest domeniu. În ciuda dorinței ministrului Turismului, Elena Udrea, de a atrage cât mai mulți străini pe plaiuri mioritice, realitatea este că și numărul românilor care calcă pragul acestor stațiuni este într-o scădere continuă.
În stațiuni balnea-climaterice din România vin anual între 800 de mii și un milion de oameni să se caute de sănătate. Acestora li se adaugă și pesionarii care primesc de la Casa Națională de Pensii bilete de tratament. Anual circa 250.000 de astfel de bilete ajung la pensionari, dar nu toți ajung în stațiuni.
Doar 10% dintre turiști sunt cetățeni străini, potrivit lui Nicu Rădulescu, președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear (OPTBR). Viitorul turismului balnear nu este unul roz în lipsa unor investiții. Lucia Morariu, președintele agenției de turism Eximtur, anticipează o scădere de 20% a cererii pentru turismul intern, scădere observându-se și pentru pachetele de tratamente în stațiunile balneare.
Potrivit acesteia lipsa infrastructurii este unul dintre factorii care îi determină pe români să consume din ce în ce mai puțin destinații interne.
Turistul vrea tratament și divertisment
Turismul balnear ocupă locul doi în oferta turistică a României, deținând aproximativ 15,4% din capacitatea de structuri turistice pe țară. Avem , în prezent, circa 160 de stațiuni și localități balneare care dețin resurse minerale de cură balneară, din care 15% sunt de interes național, restul fiind de interes local.
Consilierul pe probleme de turism și sănătate din cadrul Ministerului Turismului, Emilian Imbri, susține că o problemă pe care o are România în a concura cu celelalte state pe acest sector este lipsa certificării internaționale.
Potrivit acestuia și mentalitatea turistului s-a schimbat. ”Nu mai vine să stea în pijamale în curtea hotelului sau a centrului de recuperare să mănânce semințe. Nu se mai consideră un bolnav, ci vrea să-i oferim ocazia ca după recuperare să poată să iasă cu familia undeva să se simtă bine”, a declarat oficialul de la ministerul Turismului, Potrivit acestuia, pe lângă serviciile de balneo-climatologie putem oferi spa, wellness și anti-aging.
Investitorii vor corectarea privatizărilor păguboase
Patronatele propun o serie de facilități de ordin fiscal care pot fi acordate investitorilor în acest sector pentru a susține acest turism, printre care se numără încasarea directă de către autoritățile locale a jumătate din redevența pe care p încasează, în prezent, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), modificarea legii finanțelor publice astfel încât să prevadă alocarea a 5% din bugetul județelor către stațiunile turistice, TVA redus la pachetele de servicii balneo și de sănătate, alocarea a 10% din bugetul CNPAS pentru tratamentul balneo și de sănătate și renunțarea la impozitarea tichetelor de vacanță.
De asemenea, patronatele din domeniu cer corectarea privatizărilor păguboase din turismul balnear de la Băile Herculane, Malnaș, Vâlcele, pentru ca aceste stațiuni să reintre în circuitul turistic.
Numirea stațiunilor balneare se face cu scandal
Ministrul Turismului, Elena Udrea, a promis că vom avea, cât de curând, un act normativ prin care zece staţiuni balneare să fie recunoscute ca atare, deoarece în acest moment nu există o clasificare a acestor staţiuni. „Vor urma şi alte zece localităţi, care în urma evaluării vor primi statutul de staţiuni balneare. MDRT va pregăti pentru acestea o serie de facilităţi, atât pentru investitori, cât şi pentru turişti”, a declarat Elena Udrea, ministrul turismului.
Cele zece stațiuni balneare care vor fi recunoscute în două-trei săptămâni sunt: Amara, Techirghiol, Govora, Olănești, Călimănești, Sovata, Covasna, Ocna Sibiului, Băile Felix și Băile Herculane, potrivit lui Horia Lăzescu, manager al Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie Bucureşti.
Acesta a declarat că se lucrează în acest sens încă din 2009 și că speră că până la finalul anului vor mai fi recunoscute încă 10 astfel de stațiuni.
”Am terminat și evaluarea pentru Geoagiu Băi și Vatra Dornei”, a declarat acesta. Important este ca autoritățile locale să facă o cerere pentru ca localitatea să fie recunoscută ca stațiune balneară. Autoritățile de la Eforie Nord au refuzat să facă o astfel de cerere.
Criteriile după care au fost alese primele zece au stârnit, însă, cel puțin nemulțumirea patronatelor. ”Au fost alese aleatoriu. Nu sunt acolo stațiuni precum Tușnad, Slănic Moldova și alte stațiuni importante”, a declarat președintele OPTBR, Nicu Rădulescu.
Potrivit acestuia, cele mai prospere stațiuni balneare din România sunt și cele în care s-au făcut investiții serioase, precum: Băile Felix, Sovata, Covasna, Tușnad, Călimănești-Căciulata, Olănești, Slănic Moldova, Vatra Dornei, Ocna Sibiului și Moneasa.
Consilierul pe probele de turism de sănătate din cadrul ministerului Turismului, Emilian Imbri, susține că în alagerea primelor zece s-a ținut cont de istorie, de existența unor unități de cazare de pe toate palierele de clasificare, existența unor surse de divertisment etc.
sursa: evz.ro
