Vara mai stăruie o săptămână cu temperaturi ce depăşesc 30 de grade Celsius, din cauza aerului tropical venit din Africa. Canicula şi lipsa precipitaţiilor au consecinţe în agricultură, energie şi transporturi. Sunt afectate în special culturile de toamnă.

Specialiştii susţin că temperaturile mari din luna septembrie au loc pe fondul unui aer tropical care a venit dinspre nordul Africii. Meteorologii susţin că aerul african domină mai ales sudul şi sud-estul continentului, unde temperaturile sunt cu 10 grade Celsius peste mediile climatologice ale mijlocului lunii septembrie. În mod obişnuit, în luna septembrie ar trebui să avem maximum 25 de grade Celsius în zona sudică şi sub 20 de grade în regiunile montane.

„A doua decadă a acestei luni a fost caracterizată de un regim termic situat peste cel normal al acestei date, astfel că în sudul teritoriului s-a atins starea de caniculă, cu valori de 35-36 de grade. Valori mari s-au înregistrat luni şi marţi în sudul Banatului, al Olteniei şi al Munteniei şi sunt de aşteptat şi în următoarele două zile”, arată Teodora Cumpănaşu, specialist la Administraţia Naţională de Meteorologie.

„Vara târzie” se repetă după trei ani

„Din păcate, în acest interval călduros s-a înregistrat şi un deficit pluviometric, la nivelul întregii ţări, ploi ceva mai multe fiind doar în zilele de 5 şi 6 septembrie, când pe alocuri s-au înregistrat 30 de litri/mp. Vom mai avea ploi mai însemnate pe 19-20 septembrie, când, tot aşa, vor cădea cantităţi mai însemnate de precipitaţii”, a spus meteorologul de serviciu.

Specialistul arată că România a mai avut parte de o „vară târzie” şi acum trei ani, când în luna septembrie s-au atins 37- 38 de grade Celsius. „Maxima termică absolută înregistrată în luna septembrie a fost de 43,5 grade la Strehaia, în anul 1946”, a spus Teodora Cumpănaşu. Prognoza arată că seceta se va menţine.

Seceta afectează cultivarea rapiţei

Canicula are efecte directe în agricultură, mai ales pentru înfiinţarea culturilor de rapiţă. „Pentru culturile prăşitoare, lipsa apei din sol are efecte mai puţin rele. Dar pentru că acum e perioada propice pentru cultivarea rapiţei, deficitul de apă nu permite pregătirea terenului şi înfiinţarea culturilor în condiţii optime. Pentru că nici luna octombrie nu se anunţă ploioasă, atunci seceta se poate prelungi şi va avea efecte şi asupra altor culturi”, a spus Elena Mateescu, şef laborator de agrometeorologie de la ANM.

Se navighează greu

Un alt efect al caniculei de septembrie este scăderea lacurilor de acumulare de la hidrocentrale, ceea ce scade producţia de energie electrică. Pentru că nu a mai plouat, s-au schimbat şi condiţiile de navigaţie de pe râuri. Pe Dunăre, numai nave cu pescajul de până la 1,4 metri se pot deplasa de-a lungul fluviului, Administraţia maritimă din Ruse a anunţat că multe nave aşteaptă să-şi ridice ancora în porturile Svishtov, Nikopol, Somovit şi Ruse din cauza scăderii accentuate a cotelor Dunării. Ieri, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) era de 2.550 de metri cubi/secundă, situându-se sub media multianuală a lunii septembrie (3.800 m3/s).

„Nivelurile de pe sectorul românesc sunt sub adâncimea minimă de navigare (cotele etiajului navigabil), la toate staţiile hidrometrice de pe sectorul Gruia-Hârşova şi peste aceste cote pe sectorul Hârşova-Tulcea”, arată Lavinia Frimescu, specialist de la Institutul Naţional de Hidrologie. Hidrologul mai arată că debitele Dunării la intrarea în ţară vor creşte uşor până la 2.600 metri cubi/secundă până mâine, dar vor scădea din nou. „În intervalul 13-20 septembrie, apele din aval de Porţile de Fier se vor situa sub adâncimea minimă admisă la toate staţiile hidrometrice de pe sectorul Gruia- Hârşova”, a spus Lavinia Frimescu.

Săptămâna aceasta va fi tot cald

Prognozele pentru următoarea perioadă nu arată vreo schimbare în ceea ce priveşte regimul termic. Astăzi, vremea va fi frumoasă, iar după-amiază se anunţă călduroasă în cea mai mare parte a ţării. Va fi caniculă în zonele de câmpie din Oltenia şi Muntenia, iar maximele termice vor fi cuprinse între 27 şi 35 de grade, cu cele mai mari valori în Lunca Dunării, unde şi disconfortul termic va fi accentuat. În Bucureşti vor fi 35 de grade la amiază, ceea ce înseamnă că vor fi cu 8-9 grade peste media climatologică a datei.

Mâine, vremea se schimbă în jumătatea nordică, unde instabilitatea atmosferică se accentuează şi se răcoreşte uşor. Vor fi înnorări temporare şi, pe arii restrânse, averse, descărcări electrice şi vânt în rafale. Maximele termice se vor situa între 25 şi 34 de grade Celsius, dar în Lunca Dunării pot fi şi 35 de grade.

„Maxima termică absolută înregistrată în luna septembrie a fost de 43,5 grade la Strehaia, în anul 1946.”
Teodora Cumpănaşu meteorolog

Prognoză

Ultimele ploi însemnate au căzut în 5-6 septembrie, când pe alocuri au fost şi 30 de litri/metru pătrat.

Ploi însemnate cantitativ

Prognozele arată că vor mai cădea ploi în perioada 19-20 septembrie.

Secetă în Oltenia, plajă pe litoral

În satele din Oltenia, culturile nu mai sunt aceleaşi din cauza nisipului, potrivit directorului Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Dolj, Cristian Costea. „Una e să ai cultură pe un teren mlăştinos, şi alta e să pui porumb şi rapiţă în nisip. Între Dăbuleni şi Craiova e chiar numai nisip”, a declarat Cristian Costea. Acesta a mers în aceste zile în teritoriu, pentru a analiza situaţia. „De la an la an, zona noastră e tot mai deşertificată. Înainte de 1989 erau perdele de protecţie, ceea ce îi salva pe cultivatori”, a adăugat directorul Cristian Costea.

Culturile încep să sufere din cauza secetei 

Din punct de vedere meteorologic, specialiştii spun că schimbările climatice vor continua, dar în niciun caz nu se va ajunge la deştertificare. „Noi, fiind poziţionaţi în apropiere de Marea Neagră, clar nu se va întâmpla asta. Poate că arealul plantelor mediteraneene se va extinde la Nord, dar atât”, susţine Mărinică Ion, adjunct-şef la Serviciul de Prognoză a Vremii Craiova. Potrivit acestuia, în Oltenia s-au înregistrat în ultimele decenii valori de căldură a căror intensitate a depăşit limitele cunoscute. Acesta a dat exemplu temperatura de 44,3 grade Celsius, înregistrată la Calafat la 24 iulie 2004, dar şi iarna 2006-2007, care a fost una dintre cele mai calde ierni din regiune, din ultimul secol.

Ca urmare a schimbărilor climatice din ultimii ani, toamna vine pe litoral abia spre sfârşitul lunii septembrie. „Ne vom putea bucura de zile mai călduroase şi în acest sezon, însă numai în timpul zilei. Chiar dacă este mai cald la amiază, temperaturile din timpul nopţii şi dimineţile se menţin reci”, a explicat Vasile Torică, şeful Centrului Meteorologic Regional Dobrogea.

Zile de vară la mijlocul unei luni de toamnă au mai fost şi în anii trecuţi, înainte de pătrunderea masei de aer cald din Africa. „La 17 septembrie, în 1968, s-au înregistrat 37,5 grade Celsius la Adamclisi şi 38,6 grade Celsius la 8 septembrie 1962, la Medgidia”, mai spune Vasile Torică. La polul opus, la mijloc de septembrie, am avut şi temperaturi sub zero grade Celsius pe litoral. Profitând de temperaturile mai ridicate din ultimii ani în septembrie, hotelierii din Constanţa au lansat programul „Litoralul pentru toţi”, prin care cei ce doresc pot veni să facă plajă la Marea Neagră toamna.

sursa: adevarul.ro