MANASTIRE RESTAURATA
Una dintre cele mai cunoscute asezari monahale din tara, Manastirea de la Ratesti va fi restaurata incepand din acest an. Proiectul de reabilitare va fi realizat cu fonduri europene si cu bani de la Consiliul Judeţean Buzau. Astfel, in mai putin de 3 ani, Manastirea Ratesti va deveni un punct important pe harta turismului monahal. Reabilitarea chiliilor şi a casei arhiereşti va asigura cazarea turiştilor dornici de a poposi la acesta manastire.
Mănăstirea Răteşti este una dintre cele mai cunoscute asezari monahale ortodoxe din tara. Aici slujesc aproape 60 de maici.
Manastirea trebuia reabilitata din temelii de mult timp. Cum lacasul de cult nu dispune de banii necesari, reprezentantii asezarii monahale au incercat sa atraga fonduri europene, cu sprijinul Consilului Judetean. Valoarea totală a proiectului este de peste 17 milioane de lei, contribuţia Consiliului Judeţean fiind de peste 340.000 lei.
Proiectul de restaurare a Manastirii Ratesti trebuie finalizat in 34 de luni şi vizează reabilitarea bisericii, turnului clopotniţei, dar si muzeul. Toate obiectivele aceste obiective sunt cuprinse în cadrul Complexului Arhitectural Medieval al Mănăstirii Răteşti. Reabilitarea chiliilor şi a casei arhiereşti va asigura cazarea turiştilor care poposesc la manastire.
Lucrările de reabilitare vizează si realizarea unui sistem de evacuare a apelor pluviale din incinta monahală, consolidarea fundaţiilor tututor obiectivelor, refacerea tencuielilor, acoperişurilor, dar si refacerea instalaţiei electrice. La sfârşitul secolului al XVI-lea, actuala aşezare monahală de la Răteşti, ctitorie a boierului Dragomir şi a soţiei sale, era doar un schit de călugări, având o biserică mică de lemn, închinată Sfintei Treimi. Prima menţionare a Schitului din Răteşti se păstrează din data de 6 mai 1634, când acesta este amintit într-un act de danie al monahului Sofronie de Gomeşti. Aşezarea monahală apare menţionată ca „schit” până în1868. Potrivit documentelor, în anul 1752, locaşul monahal din Răteşti a fost părăsit, fie din pricina unor greutăţi ale vremii, fie din pricina lipsei de monahi. În anul 1760, schitul este reînfiinţat, ca urmare a donaţiei făcute de 2 boieri, de acesta dată, schitul primind o obşte de maici.
Sursa: MTJ 2/22 DEC 2011/ MOCANU CJ BZ
