Big Ben, simbolul Londrei
Are o acurateţe impresionantă şi este vedeta televiziunilor la fiecare început de an. Clopotele sale ademenesc turiștii ajunși într-una dintre capitalele europene cele mai încărcate de istorie – Londra. În 2009 s-au împlinit 150 de ani de când acest orologiu a bătut pentru prima dată ora exactă.
Poate că și proverbiala punctualitate a englezilor se datorează lui Big Ben, unul dintre cele mai mari și mai precise ceasuri de pe glob, situat la nordul Catedralei Westminster.
Imensul ceas este găzduit de un turn de 97 de metri înălțime, construit în stil gotic după planurile arhitectului Augustus Pugin. A durat 13 ani ca turnul să fie ridicat. Partea inferioară este construită din cărămizi, peste care s-a turnat o structură din piatră, iar partea superioară, clopotnița, este lucrată în oțel turnat. Din cauza modificărilor survenite la nivelul solului de-a lungul timpului, turnul este astăzi înclinat cu 220 mm spre nord-vest.
Numele de Big Ben – Marele Ben- nu se referă la turnul ceasului propriu-zis, ci la clopotul de 13 tone din interiorul turnului, numit astfel în onoarea primului comisionar ce a lucrat la construcție – Benjamin Hall.
Orologiul a fost ridicat ca parte din noul complex al Parlamentului, după incediul care a distrus vechea clădire în 1834. Mecanismul care stă la baza funcționării ceasului a fost pus la punct în 1854, dar construcția turnului a fost terminată patru ani mai târziu, iar ceasul și-a făcut vocea auzită pentru prima dată pe 31 mai 1859.
Mecanism impresionant
Pentru ca ceasul să fie mereu potrivit, cineva urcă, de 3 ori pe săptămână, 334 de trepte ca să verifice maşinăria din interiorul turnului. Un reglaj inedit al ceasului se face anual, și astăzi, cu ajutorul unui bănuț de 1 penny, care ajută la schimbarea centrului de greutate al mecanismelor: dacă ceasul merge în avans, se adaugă un bănuț, iar dacă rămâne în urmă, se ia un bănuț.
Cele patru cadrane ale ceasului, situate la o înălțime de 55 de metri de sol, sunt fixate în cadre metalice aurite, rotunde, fiecare cu diametrul de șapte metri, și acoperite cu 312 bucăți de opal, unele mobile, pentru a se putea umbla, când este nevoie, la brațele ceasului.
Indicatoarele au dimensiuni impresionante: cel pentru minute, făcut din cupru, cântărește 100 de kg. și măsoara peste patru metri lungime. Deși are o lungime de doar 2,7 metri, indicatorul pentru ore cântărește, în schimb, 300 de kg.. Pendulul bate la fiecare două secunde și are o lungime de aproape patru metri.
Sunetul lui Big Ben a deschis prima transmisiune BBC, pe 31 decembrie 1923. În 1941, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o bombă a distrus Camera Comunelor, parte din Sediul Parlamentului din Londra, dar turnul cu ceas a rămas intact. Sunetul său a fost transmis prin radio poporului britanic, ca un îndemn la speranță.
În interiorul turnului există 11 camere în care pot fi închiși membrii Parlamentului Britanic, pentru încălcări ale reglementărilor constituționale. Ultimul incident de acest fel a fost înregistrat în anul 1880.
Din păcate, Turnul cu Ceas nu este deschis spre vizitare publicului larg, ci numai turiștilor englezi, care își pot rezerva un tur gratuit prin intermediul reprezentanților din Parlament. Totuși, vizitatorii străini pot intra în Casa Parlamentului pe durata verii, din iulie până în septembrie, de luni până sâmbătă. Turul durează puțin peste o oră.
Există o lumină speciala deasupra ceasului, care se aprinde ori de câte ori Parlamentul britanic se află în sesiune. O emblemă a capitalei britanice, Big Ben a fost votat, într-un sondaj, cel mai reprezentativ loc filmat din Londra, conform BBC. Faimosul turn a ieşit în fruntea clasamentului pentru o scenă din thriller-ul din 1978 „39 de trepte”, în care personajul lui Robert Powell, Richard Hannay, atârnă de una dintre limbile ceasului.